Dat fiind ca domeniul de activitate este foarte dinamic si echipa actuala mica, sarcinile vor fi diverse: de la comunicare (research, social media, media & partners relations etc), marketing (fan engagement etc), creatie (idei campanii online, videoclipuri, sedinte foto, aparitii), pana la productie de videoclipuri, sedinte foto sau sesiuni live.

Noii veniti vor lucra alaturi de noi pentru INNA, Play & Win si The Marker. Programul va fi flexibil chiar daca vom merge la birou. Restul detaliilor le putem discuta ulterior.

CV-uri la jobs[at]globalmusicmanagement.com pana joi, 16 februarie.

Avand in vedere parcursul ascendent al muzicii romanesti, ma astept ca Bucurestiul sa ocupe locurile 1, 2 si 3 la sfarsitul lui 2012 .

Trimite un email la paul.mates [at] globalmusicmanagement.com cu CV-ul tau.

Streaming-ul arunca maruntis spre casele de discuri si artisti.

“E important de spus că Spotify este serviciul de music streaming care aduce cei mai multi bani caselor de discuri și artiștilor din intreaga lume. Si e pe locul 2 ca incasari din muzica online dupa celebrul iTunes [care este "doar" un magazin online, fără posibilitatea de a asculta].”, spune Florin aici.

Spotify a platit $100 milioane caselor de discuri si artistilor de la lansarea serviciului in 2008, cifra facuta publica chiar de companie. Ei bine, cele mai vandute 10 piese din 2011 au generat cam aceiasi bani. Si vorbim de vanzari strict digitale si doar de 10 piese. Fac o mica paranteza: Bruno Mars are 3 piese in top 10, pe locul 1 Just the way you are, pe locul 2 Grenade si pe locul 10 The Lazy Song. Nu Lady Gaga, nu Adele. Interesant pentru ca zilele trecute citeam un interviu cu Aaron Bay-Schuck, A&R-ul care l-a descoperit pe Bruno Mars, in care spunea ca il stie pe Bruno din 2006, insa i-a luat ceva ani pana sa-i convinga pe cei de la Atlantic Records sa-l semneze.

De asemenea, Spotify plateste $0.004 per-play, Pandora $0.001, iar Sirius XM cam $0.002.  Asta inseamna ca un artist ca Lady Gaga, care a avut peste 1 milion de ascultari ale piesei Poker Face pe Spotify, primeste $167. De fapt, casa ei de discuri, Interscope, primeste banii. Dar ea nu e semnata direct la Interscope, ci la Kon Live, casa de discuri a lui Akon, drept urmare, banii se vor imparti in multe directii. Tare! Dupa 1 milion de ascultari, te alegi cu bani de-un happy meal.

Dar sa zicem ca nu vorbim despre Gaga, un artist semnat la un label puternic, cu o intreaga masina de marketing in spate, ci despre un artist independent. Sa zicem ca muzica lui nu este comerciala si casele de discuri nu sunt interesate de el, dar e talentat si destul de ambitios incat sa vrea sa traiasca din pasiunea lui, din muzica. Il ajuta Spotify? Deloc. Va primi cateva monede. In schimb, acum sunt sute de exemple de muzicieni independenti care traiesc din vanzarile de pe Bandcamp, iTunes si din concerte.

Exact cum puncteaza si Gavin Castleton pe Hypebot, cel mai gresit lucru este modelul de plata Spotify. Artistii sunt platiti in functie de profitul companiei, obligati sa-si asume riscuri in lipsa unui model de plata exact per ascultare. E ca si cum un ziar si-ar plati jurnalistii in functie de incasari. Ce daca scrii bine? Iei 3 lei azi, 2 lei maine, pentru ca managementul fituicii e defectuos.

Dar lucrurile pot merge si mai prost. Ce se va intampla cand aceste servicii de music streaming vor incepe sa se bata pentru abonati? Daca pretul abonamentelor va scadea, vor intra mai putini bani in industrie? Daca vor intra mai putini bani, vor disparea casele de discuri? Sunt casele de discuri un rau necesar inca? Sigur ca sunt. Un artist nou, fara experienta, bani, relatiile necesare, nu are cum sa exploateze o piesa, oricat de buna ar fi ea, fara ajutorul unei case de discuri.

Streaming-ul este viitorul, zic unii. Viitorul cui? Se pare ca nu al industriei muzicale. Sper sa ma insel.

Comunicarea cu fanii in social media. Da… iar despre asta, zici ca-i fizica cuantica.

Asa. Ieri am vazut un articol la Anne Marie despre abuzul in mediul online al unor vedete. Sau, mai bine spus, cersitul unui retweet, share, care sa-i ajute cu promovarea unei piese, videoclip etc. N-a dat nume, deci discutam la nivel teoretic despre fenomen. Din context, deduc ca se refera atat la vedetele din afara, cat si la cele mioritice.

Problema nu e indemnul la adresa fanilor de a-i ajuta cu promovarea, ci faptul ca nu comunica altceva pe conturile lor. Sunt multe exemple in acest caz. Mai ales la noi, dar am mai spus asta si nu prea vad sa se schimbe ceva in viitorul apropiat. Artistii au nevoie de consultanti pentru asta, dar sunt inchisi la minte si la buzunar si, ca sa fiu corect pana la capat, nici consultanti pe bune nu prea sunt.

Dar revenind la indemnuri, la call-to-action, le gasesti in majoritatea reclamelor, fie ca-s TV, print-uri sau digitale: “cumpara OB si o sa zburzi ca o caprioara”, “suna la 021322 si comanda ACUM acest minunat birou, ca sa primesti cadou aceasta performanta agrafa de birou”. Singura diferenta e ca acele indemnuri sunt facute de asa-zisi profesionisti de comunicare, de copywriteri, de zei ai advertising-ului.

Motive pentru aceste indemnuri sunt multe, n-am sa zabovesc asupra lor. Am doar unul de reamintit: oamenii sunt idioti.

@tiesto … Please marry both me and my boyfriend?

— Cat Whelan (@omfgitscatlol) January 27, 2012

Pana una-alta, incerc sa despic atomu-n doua aici fara sa stiu la ce artisti s-a referit Anne Marie…

Credits: Fast Company, IFPI, Hypebot.

• primul cont verificat de Twitter din Romania
• primul si singurul cont de Twitter cu peste 100.000 followeri
• #autographsonmywall a fost trending topic global pe Twitter. nu stiu sigur, dar cred ca a fost singurul hashtag initiat de un roman care a devenit trending topic.
• primul cont verificat de Google+
• in jur de 400 milioane de vizualizari ale materialelor pe YouTube. nu am facut un calcul, poate sunt mai multe, insa sigur nu mai putine. avem noi pe canal 150 de milioane, iar cele mai vizualizate videoclipuri sunt pe canalele caselor de discuri partenere.
• peste 100.000 de abonati pe YouTube

Cam atat cred.

Oare ce se va intampla cand aceste magazine se vor bate in oferte? Vor creste vanzarile sau doar vor intra mai putini bani in industrie?

Muzica de calitate costa, iar industria muzicala din Romania e falimentara.

Ultimul album Adele, 21, a fost intr-adevar exceptional. Insa nimeni nu pare sa observe de ce. Poate pentru ca la album au lucrat intensiv 66 de oameni? Printre care compozitori si producatori extrem de valorosi ca: Rick Rubin (recunoscut drept cel mai important producator muzical in viata. a compus pentru Red Hot Chilli Peppers, Slayer, Metallica, AC/DC, Aerosmith, Linkin Park, etc.), Ryan Tedder de la OneRepublic (a compus pentru Beyonce, Leona Lewis, BSB, Timbaland, etc.), Paul Epworth (a compus pentru Florence and the Machine, Plan B, Kate Nash, Cee Lo Green, etc.), Fraser T. Smith (a compus pentru James Morrison, Taio Cruz, Kylie Minogue, etc.) si multi altii.

Casa de discuri a inchiriat 11 studiouri si albumul a fost terminat intr-un an jumate. Costuri? “At a typical writing camp, the label might rent out 10 studios, at a total cost of about $25,000 a day”, spune un producator care a lucrat la ultimul album al Rihannei.

Daca luam in calcul si banii platiti pentru compozitori, producatori, textieri, mixaj, masterizare si promovare, ajungem la niste cifre fabuloase. Cat costa sa arunci un single in piata? “About $1 million.”, cam atat a costat Man Down, single-ul Rihannei. Faceti singuri calculele pentru un album.

De asemenea, succesul albumului cu siguranta n-ar fi fost acelasi fara suportul lui Rick Rubin, actual presedinte al Columbia Records si fondator al casei de discuri Def Jam.

Comparatiile cu Inna si Delia sunt total gresite.

Inna, Alexandra Stan, Delia si mai toata Romania canta muzica dance. Unii pentru ca au inceput cu acest stil, altii pentru ca au avut impresia ca e mai facil si succesul e cazut din cer. In cel mai bun caz, ele pot fi comparate cu Rihanna, Kesha sau Britney Spears. Dupa cum zicea si Cristi Stan, diferentele nu sunt foarte mari din punct de vedere al productiei sau al calitatilor vocale. Bugetele ne omoara.

Adele este un artist pop/pop-rock si, potrivit logicii, ar trebui comparata cu alti artisti pop, dar, din pacate, noi nu prea mai avem artisti pop. Aia buni au murit sau au inceput sa cante dance, Andra fiind cel mai bun exemplu in acest caz. Deci, comparatia dintre Inna si Adele este, cu tot respectul pentru Alex, la fel ca cea dintre el si Darren Rowse.

Cristi Stan, managerul trupei Vunk pentru cei care nu-l stiu, a punctat cateva lucruri importante in articolul sau. Muzica noastra dance este singurul stil care se poate bate cot la cot cu muzica dance/pop-dance din tari cu industrii serioase ca US, UK, Franta sau Germania. Culmea, toti o blameaza pe-a noastra si o lauda pe cea de afara.

Muzica romaneasca nu e de cacat pentru ca exista muzica dance, ci pentru ca nu avem trupe de rock sau artisti pop de calitate. Daca ar fi s-o comparam pe Inna cu Rihanna, Britney sau Kesha, pe cine am compara cu Coldplay, 30 STM sau U2? Toti neintelesii dau vina pe curentul actual cand muzica lor nu intra la radio. Nici prin cap nu le-ar trece ca muzica lor suge grav.

Comparam mere cu pere din nou…

Vanzarea asta confirma agonia industriei muzicale. EMI sangera de mult.

Grupul EMI a fost scos la licitatie in februarie 2011 de catre CitiGroup, cea mai mare corporatie bancara, dupa ce Terra Firma, o firma de investitii care a cumparat grupul pentru 4 miliarde de dolari in 2007, aproape a intrat in faliment.

Din cauza crizei economice, EMI Group a suferit pierderi de 2.2 miliarde pana in 2011, desi grupul de publishing, care detine cel mai valoros portofoliu discografic (Frank Sinatra, The Beatles, Pink Floyd, etc), era pe plus. Deci casa de discuri, EMI Music, care se ocupa cu lansarea si dezvoltarea noilor artisti, avea pierderi, cu toate ca au vandut 15 milioane de albume The Beatles remasterizate.

In ciuda eforturilor disperate ale celor de la Terra Firma, care au adus 60% din propriul personal la EMI pentru a reduce costurile si a resuscita compania, inevitabilul s-a produs: intreg grupul a fost preluat de Citibank si a fost scos la licitatie. Banca i-a iertat datoria in speranta ca va grabi vanzarea, insa tot au trecut noua luni de negocieri.

Cam asta e pe scurt istoricul EMI Group din 2007 incoace.

Yay, moartea caselor de discuri o sa fie lenta si dureroasa.

• nu grupul de publishing a avut pierderi, ci casa de discuri. muzica veche inca se vinde, cu cea noua avem probleme. artisti ca Guetta nu salveaza un major.
• bancile care au orchestrat criza economica preiau companii in pragul falimentului si apoi le vand pentru profit. li se rupe de muzica, artisti, fani sau cultura, pentru ei sunt doar cifre.
• au trecut 9 luni pana la vanzare. ma asteptam sa se dea ca painea calda datorita portofoliului extrem de valoros (mai ales din punct de vedere cultural). nu se naste un Frank Sinatra in fiecare zi.
• EMI a fost vandut catre alte doua din cele patru. au ramas trei. UMG, Sony si Warner. cat timp va trece pana vor ramane doua? dar una? ce se va intampla daca o sa ramana doar un major cu 75- 80% din piata? cand un grup de oameni are atata putere, lucrurile incep sa mearga teribil de prost. istoria nu minte.

Toata lumea doreste moartea caselor de discuri. Moby a spus-o. Din pacate, nu cred ca moartea lor va salva muzica.

 cifre de pe: npr.org